Cheltuieli „excesive și nejustificate” la BNM, sesizate de liderul PNM, Dragoș Galbur

Banca Națională a Moldovei are nevoie de independență față de influența politică, nu de independență față de cetățeni, transparență și bun-simț. Analiza realizată de președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, arată că 42 de persoane din conducerea și aparatul managerial al BNM au încasat, în 2025, peste 72 de milioane de lei.

Banca Națională a Moldovei pare să funcționeze într-o realitate financiară complet diferită de cea în care trăiesc majoritatea cetățenilor. Instituția  nu este finanțată ca un minister, direct din bugetul de stat, veniturile sale provin din administrarea rezervelor, instrumente financiare și monetare, operațiuni cu instituțiile bancare și alte activități prevăzute de lege. Dar aceasta nu transformă resursele unei autorități publice în bani privați și nu elimină obligația de transparență, proporționalitate și responsabilitate.

BNM se află în centrul unui sistem financiar folosit zilnic de cetățeni și companii. Deciziile sale influențează dobânzile, creditele, cursul valutar, inflația și costul banilor. Independența instituțională nu poate fi folosită drept paravan pentru remunerări netransparente sau disproporționate.

Cei 42 de „milionari salariali”

În urma analizării veniturilor aferente anului 2025, președintele PNM, Dragoș Galbur, a identificat 42 de persoane din conducerea și aparatul managerial al BNM care au încasat fiecare peste un milion de lei într-un singur an:

1. Anca Dragu, guvernatoare – 2.786.092 lei
2. Petru Rotaru, prim-viceguvernator – 2.742.550 lei
3. Radu Cuhal, director de departament – 2.512.088 lei
4. Radu Gagea, director de departament – 2.497.520 lei
5. Maia Pîrcălab, directoare de departament – 2.395.352 lei
6. Natan Garștea, director de departament – 2.360.031 lei
7. Victor Ciubotaru, șef de direcție – 2.355.871 lei
8. Diana Ceauș, șefă de cabinet – 2.340.647 lei
9. Mihnea Constantinescu, viceguvernator – 2.263.976 lei
10. Constantin Șchendra, viceguvernator – 2.118.146 lei
11. Simona Tartacuta, consilieră a guvernatoarei – 2.044.913 lei
12. Tatiana Ivanicichina, viceguvernatoare – 2.017.178 lei
13. Victor Șușu, director de departament – 1.989.895 lei
14. Corina Țurcan, directoare de departament – 1.908.003 lei
15. Mihai Ursu, șef de direcție – 1.887.156 lei
16. Diana Avtudov, directoare de departament – 1.878.955 lei
17. Eugeniu Prodan, director de departament – 1.876.897 lei
18. Lucia Hadârcă, directoare de departament – 1.874.339 lei
19. Ștefan Dănilă, șef adjunct de direcție – 1.844.952 lei
20. Veaceslav Negruța, consilier al guvernatoarei – 1.811.669 lei
21. Vladimir Țurcanu, director adjunct de departament – 1.648.416 lei
22. Aliona Străjescu, directoare de departament – 1.603.128 lei
23. Ion Burlea, director adjunct de departament – 1.579.702 lei
24. Aliona Vacarita, directoare de departament – 1.550.043 lei
25. Natalia Zabolotnîi, directoare de departament – 1.542.097 lei
26. Eugen Aftene, director de departament – 1.513.881 lei
27. Alexandru Chiriac, șef de direcție – 1.364.060 lei
28. Alina Boboc, șefă de direcție – 1.340.771 lei
29. Alina Rusnac-Gavdiuc, șefă de direcție – 1.332.273 lei
30. Gheorghe Badia, șef de direcție – 1.301.640 lei
31. Andrei Tcaci, șef de direcție – 1.260.976 lei
32. Alexandra Sidoremco, șefă de direcție – 1.257.971 lei
33. Radu Habașescu, director adjunct de departament – 1.250.122 lei
34. Dumitru Drăgănel, șef de direcție – 1.232.189 lei
35. Corneliu Crețu, director de departament – 1.196.487 lei
36. Olesea Cobzari, directoare adjunctă de departament – 1.165.988 lei
37. Sergiu Surdu, secretar al Comitetului executiv și al Consiliului de supraveghere – 1.159.122 lei
38. Angela Zagnitco, șefă de direcție – 1.155.342 lei
39. Ina Șcerbaniuc, șefă adjunctă de direcție – 1.076.075 lei
40. Natalia Triboi, șefă adjunctă de direcție – 1.050.066 lei
41. Andrei Burciu, șef adjunct de direcție – 1.050.066 lei
42. Stela Cebotari, șefă de direcție – 1.009.226 lei

În total, cele 42 de persoane au încasat în 2025 suma de 72.145.871 de lei.

Venitul anual mediu în acest grup a fost de 1.717.759 de lei, echivalentul a aproximativ 143.147 de lei lunar. Cea mai mare remunerație a fost de circa 232.174 de lei pe lună, iar cea mai mică – de aproximativ 84.102 lei.

Pentru comparație, salariul mediu prognozat pe economie pentru 2025 a fost de 16.100 de lei lunar. Remunerația medie a celor 42 a fost astfel de aproape nouă ori mai mare. În cazul guvernatoarei BNM, diferența a depășit de 14 ori salariul mediu prognozat.

Pentru anul 2026, Guvernul a stabilit salariul mediu prognozat la 17.400 de lei, iar salariul minim este de 6.300 de lei. Guvernatoarea BNM a încasat în 2025, într-o singură lună, echivalentul a aproape 37 de salarii minime.

Aproape două treimi din deviz sunt destinate personalului

Pentru anul 2026, BNM a aprobat un deviz de cheltuieli de 761,365 milioane de lei. Peste 474 de milioane de lei sunt prevăzute pentru cheltuielile cu personalul, ceea ce reprezintă aproximativ 62% din întregul deviz — aproape jumătate de miliard de lei. Suma totală a devizului este confirmată de documentele publicate de BNM.

Partidul Național Moldovenesc nu contestă necesitatea ca BNM să angajeze specialiști competenți și bine pregătiți. O bancă centrală are nevoie de economiști, juriști, experți financiari, specialiști IT și profesioniști capabili să protejeze stabilitatea sistemului bancar.  Întrebarea este alta: unde se termină remunerarea justificată a competenței și unde încep privilegiile?

Guvernul a confirmat amploarea problemei

La 31 iulie 2026, Guvernul a prezentat rezultatele unei analize privind remunerarea angajaților din 125 de autorități, instituții și întreprinderi publice. Datele oficiale au arătat că BNM se află pe primul loc după numărul persoanelor cu venituri salariale foarte mari:

• 124 de angajați ai BNM primesc peste 50.000 de lei net lunar;
• 61 dintre ei primesc peste 80.000 de lei net lunar;
• remunerația mediană netă în instituție este de aproximativ 30.341 de lei.

Cifrele se regăsesc în analiza oficială prezentată de Guvern. Aceste date confirmă că nu vorbim doar despre salariul guvernatoarei sau despre câteva cazuri izolate. Vorbim despre un sistem de remunerare care trebuie examinat în ansamblu.

Cine conduce și cine stabilește remunerările

Consiliul de supraveghere al BNM are șapte membri. Trei sunt membri ai conducerii executive, iar patru sunt membri externi, numiți de Parlament:

• Anca Dragu;
• Petru Rotaru;
• Tatiana Ivanicichina;
• Natalia Gavrilița;
• Vitalie Lemne;
• Ion Lapteacru;
• Dumitru Alaiba.

În actuala componență se regăsesc foști membri importanți ai guvernării PAS. Natalia Gavrilița a fost prim-ministră și vicepreședintă PAS. Dumitru Alaiba a fost deputat, viceprim-ministru și ministru în guvernarea PAS. Petru Rotaru a ajuns la BNM după ce a exercitat funcția de ministru al Finanțelor.

Apartenența sau trecutul politic nu demonstrează, prin ele însele, o ilegalitate. Dar acestea impun un nivel și mai ridicat de transparență, pentru a elimina suspiciunea că instituțiile autonome sunt folosite drept destinații confortabile pentru foști demnitari.

Consiliul de supraveghere stabilește fondul de salarizare al BNM, nivelul remunerării membrilor Comitetului executiv și indemnizațiile membrilor externi. Cu alte cuvinte, persoanele numite politic participă la administrarea sistemului de remunerare din care fac parte.

Datele publice pentru 2024 arată că Natalia Gavrilița și Vitalie Lemne au primit fiecare indemnizații de aproximativ 1,22 milioane de lei pe an, adică peste 101.000 de lei lunar. Ion Lapteacru a declarat 769.191 de lei pentru perioada lucrată începând cu mai 2024. BNM a explicat că membrii externi nu sunt salariați, iar indemnizația lor poate ajunge până la 50% din venitul mediu lunar al membrilor conducerii executive. Aceste informații și poziția BNM au fost documentate de Ziarul de Gardă.

PNM consideră că o indemnizație de aproximativ 100.000 de lei pentru un membru extern, care nu exercită o funcție cu normă întreagă, este disproporționată. Un plafon de cel mult două salarii medii pe economie, aproximativ 34.800 de lei în 2026, ar reprezenta în continuare o remunerare consistentă.

Explicația BNM nu închide discuția

BNM susține că sistemul său salarial este construit după principii uniforme și ajustat anual la tendințele pieței financiare, pentru a atrage și păstra specialiști competenți. Argumentul trebuie luat în considerare. Statul nu poate proteja stabilitatea financiară doar cu salarii simbolice. Dar competitivitatea nu exclude proporționalitatea, iar independența nu exclude controlul public. Nu orice salariu mare reprezintă un abuz. Problema apare atunci când remunerațiile nu sunt legate transparent de responsabilități, performanțe măsurabile și rezultate, iar persoanele care stabilesc sistemul sunt și beneficiarele lui.

Ce propune PNM

Partidul Național Moldovenesc propune:

1. Publicarea anuală a tuturor componentelor remunerării conducerii și aparatului managerial al BNM: salariu, sporuri, prime, indemnizații și alte beneficii.
2. Plafonarea indemnizației membrilor externi ai Consiliului de supraveghere la cel mult două salarii medii pe economie.
3. Stabilirea prin lege a unui plafon pentru remunerația totală din instituțiile publice și autoritățile autonome.
4. Legarea primelor și indemnizațiilor de indicatori publici și măsurabili de performanță.
5. Publicarea executării planului de achiziții, nu doar a sumelor planificate.
6. Audierea anuală în Parlament a conducerii BNM privind salarizarea, achizițiile și performanța instituțională.
7. Selectarea transparentă și competitivă a membrilor externi, cu criterii publice și audieri reale.

BNM trebuie să rămână o instituție profesionistă, puternică și independentă. Dar independența față de intervențiile politice nu poate însemna independență față de societate.